POEM
Soarta
cãrtilor este, o stim de la un aproape anonim
gramatic latin din sec.III a.Chr.,Terentianus Maurus, la fel de
imprevizibilã ca si a oamenilor. Când intri
într-o mare bibliotecã, ai un sentiment de vertij
fatã de ceea ce se ascunde între acele mii
de coperti pe care tu nu le vei deschide niciodatã.
Ion Vianu compara odatã aceste spatii misterioase
cu un fel de subconstient scriptural al omenirii. Exercitiul
pe care vi-l propun porneste de la o bibliografie pe care
cu sigurantã nimeni dintre noi nu o mai cerceteazã
azi. ªi pe care am gãsit-o, în abstractul ei,
dezvãluind poezia cea mai purã. Ca si cum cãrtile
acoperite de aceste titluri nici n-ar mai conta. Ele au dispãrut
de multe secole din atentia cititorului si n-a mai
rãmas, sã spun asa, nici un referent al acestor
titluri. Cartea de la care am pornit este Iluminismul Rozicrucian
de Frances A.Yates. Asezînd într-o ordine aproape
aleatorie titlurile din extraordinara bibliografie a acestei lucrãri,
iatã ce minune de poem obtinem;
Steganographia, De umbris idearum, Monas hieroglyphica.
Harmonia mundi.
Palma Triumphalis Miraculorum Ecclesiae Catholicae.
Rosa Florescens.
Pegasus Firmamenti sive Introductio brevis in veterum sapientiam,
quae olin ab Aegyptiis & Persis Magia,
hodie vero a Venerabili Fraternitatae
Roseae Crucis Pansophia recte vocatur.
Cantilenae intellectuales de Phoenice redivivo.
Viridarium chemicum. Atalanta fugiens.
Amphiteatrum Sapientiae Aeternae.
Naometria.
Theatrum Chemicum Britannicum;
Symbola Aurea Duodecim Nation;
Lux in tenebris;
Mysterium Arithmeticum sive Cabalistica et
Philosophica Inventio
De umbris idearum.
Viatorium,
hoc est de Montes Planetarum Septem.
Articuli adversus mathematicos.
Emblematum Ethico-Politicorum Centuria.
Fortalitium Scientiae. Portus Tranquillitatus.
Speculum Sophicum Rhodo-Stauroticum.
Basilica Chymica;
Silentium post clamores.
Arcana totius naturae secretissimus.
Themis aurea. Verum inventum.
Propaideumata aphoristica. Tripus Aureus.
Utriusque Cosmi Historia.
Hortus palatinus.
Iocus severus!
Nu
trebuie sã stii latinã pentru a putea "gusta"
un asemenea joc. La propriu si la figurat "hermetic".
Este, într-adevãr, un "joc sever", care
ne face sã ne gîndim la cât a gîndit
umanitatea, cât s-a pãstrat si cât s-a pierdut
din aceastã gândire. Poemul sunã barbian în
puritatea esentializãrii printr-o limbã azi abia
bãnuitã, de nu complet necunoscutã. Faptul
cã poti "ghici" sensul unor cuvinte te aruncã
într-o zonã de clar-obscur a comunicãrii pe
care o tot invocã poetii moderni. Hotãrât
lucru, oamenii din veacurile acelea stiau sã-si numeascã,
în lungi si complicate titluri, cãrtile folosind
la maximum forta inerent poeticã a limbajului. Nu exista
un limbaj "stiintific" ci numai unul cu putere. Ca scriitori,
nu putem fi decât nostalgici dupã o asemenea limbã
pierdutã. Pesemne cã în biblioteca labirinticã
a lui Borges sau în cea a mãnãstirii din Numele
Trandafirului astfel de cãrti se gãseau. Pesemne
cã una dintre aceste cãrti citea melancolicul print
Hamlet. Soarta cãrtilor este uneori mai prielnicã
meditatiei decât chiar soarta oamenilor. N-am dat traducerea,
nici autorii, tocmai pentru a pãstra neîntinatã
muzica secretã a cuvintelor. O poezie ivitã dintr-un
Sens pe care cuvintele nu si-l mai contin, ci îl alcãtuiesc
prin simpla lor alãturare sub lumina unui Timp care s-a
troienit, cum zicea poetul, peste ele. Sunt cuvinte de-semantizate
de acelasi timp care le schimbã, într-un efect optic
bine stiut, culoarea.
Fascinante ca un continent scufundat. La fel de frumoase si de
misterioase. Nu vom citi, cu sigurantã, niciodatã
aceste cãrti. Ca si milioane de altele, mai vechi sau mai
recente! Ceea ce, pentru un cititor împãtimit, va
fi întotdeauna prilej de neostoite angoase. Ceea ce ne mai
rãmâne de fãcut este, în clipele de
gratie, un astfel de joc gratuit. Umbra unor cãrti "ce
ar putea sã fie [sã fi fost] si niciodatã
nu vor fi" ne urmãreste continuu. ªi din aceastã
umbrã se poate desprinde, când spaimele pur intelectuale
s-au mai ostoit, un astfel de "poem". Bucurie purã,
cum ar fi spus Brâncusi, el însusi rãscolitor
al unor asemenea Forme ce pãreau pentru vecie uitate. Este
reconfortant sã stii cã asemenea forme existã,
chiar accesibile numai ultraspecializatilor.
|